Ce am făcut în week-end?

Bună din nou dragii mei cititori!!! Ce ați făcut în week-end? Noi am avut un week-end plin și foarte frumos.

As putea spune ca a fost din acele zile în care toți ne-am bucurat la maxim de fiecare clipa petrecuta împreună. Nick a fost cel mai răsfățat în aceste zile. Au venit la noi în vizita unchiul A și mătușile M și D. Bine înțeles ca a primit încă o mașinuța cadou cu care sa se poată plimba în voie în curte, as putea spune ca ii place mult mai mult fata de cea cumpărată de noi, deoarece aceasta are multe butoane pe volan și cred ca asta ii place. A fost foarte fericit sa ii revadă și parca ii știa el de undeva pentru ca au existat momente în care statea si ii analiza pe fiecare în parte.

Spre seara după plimbare, a încercat sa le arate câte știe el sa facă și cât de independent este, ca acum poate sa meargă și singur, nu numai ținut de mânuțe, cum ii place sa urce scările ( și cerea ajutorul unchiului de cele mai multe ori ca să le urce), sa jucat cu noua jucărie, le-a arata cum se joaca el cu găleată din curte și cât de fericit este ca are atâta atentie din partea tuturor.

Ziua de duminica a venit cu alte mici surprize, am ales sa mergem în parc și sa îl plimbam cu o mașinuța electrica pentru ai vedea reacția. Nu pot sa spun ca a fost maxim de fericit și nici nu a mai vrut sa coboare din ea. Dacă ar fi fost după el nu ar mai fi coborât din ea. După 15 minute de plimbare cu mașinuța prin parc, am mers din nou la plimbare dar de data asta cu tricicleta și apoi spre casa pentru ca deja se apropia de ora prânzului și trebuia sa ne facem siesta de după amiaza.

După siesta de după amiaza am mers în vizita la nasa unde a venit și mătușa I, care mi-a făcut cadou un biberon de jucărie, care i-a plăcut destul de mult și din nou a început sa arate cât de bine se simte cu oamenii în jurul lui, ca poate sa se deplaseze singur și nu se mai oprea din inspectat casa și jucat împreună cu nasa și mătușa. Iar spre seara ne-am întors acasă pentru a ne face rutina de somn.

A fost un week-end minunat, și foarte plăcut, sper ca și voi ați avut parte de momente plăcute asa cum am avut și noi.

Pentru mai multe poze și momente din viata noastră, ne puteți găsi pe pagina de instagram vedeți aici sau pagina de Facebook aici. Va urez un început de săptămâna asa cum va doriți!

Reclame

Cum a decurs diversificarea la noi?

Salut din nou, dragii mei cititori! Astazi m-am gândit sa vorbesc despre cum a decurs diversificarea la noi, și cum am făcut ca să nu fie mofturos la mâncare.

Diversificarea am început-o la 6 luni, asa cum recomand și medici, și am început ușor ușor fără ca să îl forțez sau sa îl fac neapărat sa mănânce.

Trebuie în primul rand sa recunosc ca mi-a fost foarte frica sa nu fie la fel de mofturos la mâncare și sa semene cu mine la acest aspect, și de aceea am încercat sa îl iau ușor…

Noi nu am început cu piureuri, ci cu suc, în prima zi de diversificare i-am făcut suc de morcov fără pulpă cam 20 de ml, a doua zi tot la fel suc de morcov dar de data asta cu mar, începând cu a 3 a zi am început sa cresc măsură de suc și sa ii introduc și alte alimente care avea voie la 6 luni, inclusiv legumele încercăm sa le dau în aparatul de făcut suc până a făcut 1 săptămâna de la începerea diversificării.

Începând cu cea de a 2 a săptămână am început sa ii le dau pasat și nu am încercat doar un aliment simplu ci am încercat sa ii le combin cât mai mult ca să poată sa simtă toate gusturile.

În fiecare luna adăugăm ceea ce aveam voie din tabelul diversificarii pana am ajuns la tot felul de combinații frumoase și de cele mai multe ori foarte gustoase.

Înainte de începerea diversificarii, bine înțeles ca orice mama am început sa ma interesez despre ceea ce trebuie sa fac, ce pot sa ii dau, cum ar trebui sa ii introduc mesele, etc…. Dar, după lungi informații citite am ales sa citesc o carte speciala pe acest subiect și care sa ma lămurească pe deplin asa cum îmi doream.

Cartea pe care vi-o recomand este ” Diversificarea pas cu pas ” de Cosmina Nițu. Aceasta carte mi-a răspuns la fiecare dintre întrebarea pe care o aveam și mai ales ca pot sa va spun ca aveam o grămadă de nelămuriri. Sper sa va ajute și pe voi asa cum ma ajutat și pe mine.

Alt sfat pe care as putea sa vi-l recomand este sa citit informațiile de la OMS și ceea ce recomanda ei sa facem în legătură cu acest mare pas și sa luați deciziile pe care voi simțiți sa le luați, nu sa va luați dupa cei din jur. Pentru ca intuiția de mama nu se înșală niciodata.

Cred ca motivul principal pentru care Nick nu este mofturos la mâncare, este datorita faptului ca am luat pas cu pas totul, am încercat ca mâncarea sa fie cât mai apropiata cu ceea ce mâncăm noi, sa aibe gust și mai ales faptul ca niciodată nu l-am forțat sa mănânce la o anumita ora, am lăsat ca el sa își aleagă singur orele de masa.

Nu mi-am făcut niciodată griji în privința mâncării, după începerea diversificării și nici de cât de mult mănâncă sau puțin mănâncă, deoarece avea și zile când nu mănânca chiar toată porția sau mai sarea peste mese. De ce nu mi-am făcut griji? Deoarece am mers în continuare pe ideea ca și ei au zile mai ” proaste” sau fără pofta de mâncare asa cum avem și noi câteodată.

Încercați sa luați totul cu calm, puneți-vă în locul lor, chiar dacă sunt zile mai proaste încercați sa le luați ca atare și sa nu va mai faceți griji din orice lucrul. Ei sunt ca și noi.!!!!!

Sper ca va plăcut articolul și va mulțumesc ca va strângeți cât mai mulți sa îmi cititi articolele!!!! Pe curând!!!

Când și cum adoarme copilul singur???

Salutare! Dacă în articolul trecut am vorbit despre cum sa îl facem pe cel mic sa doarma o noapte întreaga vezi aici articolul, astăzi am ales sa vorbesc despre cum am reușit sa îl fac pe Nick sa adoarma singur.

As putea spune, ca pentru noi a funcționat înainte de toate metoda de a îl mângâia pe cap și spunându-i rugăciunea de seara în șoapte. Asa adormeam noi înainte de a face marele pas de a adormi singuri. Încă de pe acea vreme îl lăsăm de multe ori sa se joace cu mânuțele sa se foiasca înainte de adormi, nu îl forțăm sa stea într-o anume poziție, iar eu îl magaiam pe cap cam 1 h pana sa adoarma.

Și am folosit aceasta metoda pana la vârsta de 12 luni jumătate când am ales sa fac pasul de a îl lasă singur sa adoarma încetul cu incetul. Mangaiatul pe cap a scăzut încetul cu încetul de la 1 h pana deloc , treptat în fiecare seara și rămânând doar rugăciunea.

După propria mea părere, ei sunt exact cum suntem și noi. Nu diferim deloc fata de ei, asa cum și noi de cele mai multe ori ne foim sau avem câteodată dificultatea de adormi, asa sunt și ei, sau asa cum și noi avem nopțile noastre în care nu dormim legat și ne mai trezim din cine știe ce cauze asa sunt și ei. Înainte de toate ca să ii putem ajuta, trebuie sa ne gândim la cum am fi noi în locul lor și ce am face în acel moment ca să fie bine

Sunt de părere ca pentru fiecare copil în parte exista o metoda anume care funcționează, oricare ar fi ea și oricât de ciudata ar părea. Și spun asta pentru ca am întâlnit destul de multe persoane care se mirau ca Nick nu adoarme legănat, sau ca dacă aude muzica sau este prea multa lumina ii sare somnul și putem sa ne luam adio de la somn…

Noi ca și mame avem datoria de a încerca să îi înțelegem nevoile atât ca putem, sa vedem cu cine seamănă mai mult, cu mami sau cu tati, ori amândoi, și sa le punem cap la cap și apoi sa încercam sa găsim metoda perfecta.

Nu întotdeauna sunt pregătiți sa poată sa adoarma singuri la o vârstă timpurie, pentru ca de cele mai multe ori ei au nevoia de noi sa ne simtă cât mai aproape, asa ca doar trebuie sa aveți răbdare sa vina momentul potrivit.

Si pentru ca la noi nu a functionat nici un fel de metoda pe care o citisem pe diferite site-uri si bloguri, am ales ca sa incerc sa gasesc altfel de metode si am  luat totul cu calm si cu foarte multa radare, iar acesta este si sfatul meu pentru voi mamicilor!!!!

Totul se va intampla la momentul potrivit !!! Pana atunci multa rabdare!!! Pe curand !!! Pupici

Cum îl facem sa doarmă toată noaptea????

Am auzit multe povesti, am citit o grămadă de articole începând cu luna a 6 a de viata a lui Nick. Într-adevăr erau fel și fel de metode pe care unele mămici le-au încercat sau metode spuse de diverși specialiști pentru ca bebelusul sa doarma noaptea.

Din păcate la noi nu a mers nici un fel de metoda și sa fiu sincera nici nu am încercat prea mult ca să îl pot face sa doarmă toată noaptea. Din nou am ales sa îl las pe el fără prea multe eforturi sau insistari ca să doarmă o noapte întreaga.

De ce am ales sa fac alegerea aceasta? Este simplu. În primul rand, fiecare copil are ritmul lui de creștere și de dezvoltare, asa cum are și felul lor de a manca, unii copii sunt mai pretențioși atunci când încep diversificarea și nici nu prea o accepta, alții ( asa cum a fost și în cazul meu) nu au nici un fel de problema și accepta cu ușurință alimentele. Dar asta am sa scriu în următorul articol despre cum a fost diversificarea la noi.

Într-adevăr, somnul este foarte important pe toată creșterea și dezvoltarea copiilor, dar după părerea mea ei își aleg singuri acel moment când vor și pot sa doarmă toată noaptea.

Chiar daca nici una dintre metodele pe care le-am citit nu au mers la noi, anumiti factori intr-adevar influenteaza somnul si durata lui.Am ales sa va spun care ar fi factorii care influențează somnul după experienta mea:

Unii pot fi mai mâncăciosi alții nu. Dar nu acesta este singurul factor pentru care copilul doarme toată noaptea, deci cu cât se simte mai satul cu atât va dormi mult mai bine și mai mult timp chiar și pe timp de noapte. Încercați ca sa puneți în biberonul de seara biscuiți sau cereale(după începerea diversificării) . Asa am sărit de cele 2 mese pe noapte și am rămas cu 1 pana la vârsta de 11 luni.

Începeți rutina de seara, fără a face excepție, dar cel mai important este sa fie cât mai întuneric și liniște ca să poată sa se inducă somnul și pentru ca să poată creierul secreta substanțele care induc somnul.

Încercați sa găsiți metoda specifica în care sa adoarma liniștit, fie ca ii citit o poveste, îl mângâiați pe cap, ii spuneți o rugăciune, îl leganati, etc.

Nick a ales ca sa doarma toata noaptea incepand cu luna a 11 a de viata cand a renuntat a se mai trezi o data pe noapte si sa lase masa de lapte pe dimineata. Acum se trezeste in jur de ora 7-7 jumate , dar nu as putea spune ca in ficare dimineata se trezeste la aceeasi ora. ea variaza de pe o zi pe alta.

Sfatul meu este sa nu va mai chinuiti si sa va consumati energia pe cautarea metodei perfecte ca sa il faci sa doarma o noapte intreaga, el singur va renunta la masa de noapte atunci cand se va simti pregatit sa o faca si stiu ca este foarte greu sa mai faceti fata trezirilor nocturne, dar aveti rabdare ca totul se va intampla la momentul potrivit.

Cum fac fata atunci când are o criza emoțională sau tantrum?

Recunosc, nu sunt mereu o fire foarte calma și pot sa dau vina pe doua lucruri, și anume : personalitatea și zodia. Dar cu toate astea am învățat de când sunt mama ca orice ar fi trebuie sa iau lucrurile cu calm și ca nu rezolvi absolut nimic dacă ai nervi sau pur și simplu îți ieși din sărite cum spune.

As putea spune ca rolul de mama ma învățat atât de multe lucruri încât nici nu știu cum sa ii mulțumesc lui Nick pentru toate lucrurile pe care le-am descoperit alături de el.

Atunci când îl vad agitat și nervos mai ales din cauza erupției dentare sau atunci când doar are o stare mai proasta, sa îmi aduc aminte și de mine, fetita dificila și poate de cele mai multe ori supăracioasa și mofturoasa care avea fel și fel de stări, și întotdeauna fac comparație între mine și el, asta doar ca să îl pot înțelege mai bine. Nu toți am fost bine crescuți sau nu cred ca exista vreun copil care sa nu se răsfețe sau măcar sa încerce sa își impună propriile păreri și care vor sa demonstreze ca ei pot face lucrurile și singuri pentru ca sunt deja mari.

Într-adevăr nu am ajuns în acel punct în care Nick poate sa își spună propiile păreri sau în care sa demonstreaze cât de indepent poate fi dar am ajuns în punctul în care sa facă acel tantrum pentru ca nu este lăsat sa se ducă unde nu are voie sau sa bage mâinile te miri pe unde ii se mai pare lui interesant.

Cu toții am avut parte de aceasta perioada când eram mici, dar acum ne vine rândul ca să stam sa le explicam cât mai calm posibil ca nu este bine sa facă anumite lucruri sau de ce este bine sa facă asa cum spunem noi și nu cum își doresc ei. Cu timpul ei vor înțelege mult mai bine, iar comunicarea va fi mult mai buna între copil și mama dacă încercăm sa ne păstrăm calmul și sa le explicam.

As putea spune ca cele 8 metode magice pe care le am și le-am pus în practica sunt :

1. Sa ii atrag atenția cu altceva

2. Îl iau în brate și încep sa ma strâmb în asa fel încât uita și începe sa rada.

3. Ii spun de cât mai multe ori ca nu are voie sau de ce nu este ok sa facă ceea ce își dorește plus explicațiile de riguare

4. Ii pun muzica pe care ii place și atunci se liniștește

5. Încep pur și simplu sa ma joc cu el și sa îl gâdil.

6. Îl las sa își facă tantrum stand lângă el și explicând ca în felul aceasta nu o sa rezolve nimic si am sa stau lângă el pana se liniștește

7. Îl las cam 5 10 minute singur atunci când nici unul din cele mai sus nu funcționează, iar apoi se liniștește văzând ca nu rezolva nimic

8. Ii dau jucăria preferata (Mickey) și el se cearta cu el uitând motivul din care sa supărat.

Va doresc o săptămână cât mai plăcută și sper ca metodele mele sa funcționeze și la voi!!!!!

Despre depresia postanatala

Buna, din nou dragii mei!!! Astazi am ales sa va vorbesc depre un subiect destul de delicat as putea spune , din punctul meu de vedere si cu care majoritatea femeilor trec prin aceasta perioada , fara voia lor bineinteles si de cele mai multe ori nici nu ne dam seama ca trecem peste aceasta perioada si nici nu stim sa o gestionam si sa trecem cu bine.

In primul rand, as dori sa specific ca nu este nici o rusine daca trecem prin aceasta perioada , pentru ca in primul rand este ceva absolut normal , este din vina anumitor hormoni si trecrea este destul de brusca trecerea de la viata pe care o avem fiecare de dinaintea copilului si cea de dupa aparitia puiului nostru.

1. CE ESTE DEPRESIA POSTANATALA?

Depresia postanatala este o conditie medicala severa ce poate aparea in primele luni dupa nastere. Fara tratament depresia post partum, poate avea o evolutie prelungita si disabilitanta . Aceasta boala este foarte frecventa afaectand 1 din 8 femei in timpul primelor luni dupa nastere.

2. CAUZE:
Depresia postpartum pare sa fie determinata de modificari hormonale bruste care apar dupa nastere. Aceste modificari hormonale pot determina depresie postpartum cand sunt asociatecu alti factori de risc cum ar fi depresie anterioara (inclusiv tulburarea bipolara, absenta sprijinului din partea partenerului, prietenilor si a familiei sau un stres e!cesiv. Atat avortul spontan cat si nasterea cu fat mort pot determina aceleasi modificari hormonale care pot duce ladepresie postpartum

3.CINE FACE DEPRESIE POSTANTALA ?

Depresia postnatala este mai probabil sa apara la mamicile care au experimentat:

– depresie postanatala la sarcina anterioara

– o depresie care nu a avut legatura cu sarcina

– sindrom premenstrual acut

– o relatie sau casnicie dificila sau stresanta

– putini prieteni sau membrii ai familiei cu care sa discute

– evenimente stresante in timpul sarcinii sau dupa nastere (cum ar fi o boala serioasa in timpul sarcinii, nastere prematura sau dificila).

3. CAT DUREAZA DEPRESIA ?

Durata varieaza de la mamica la mamica. Unele femei se simt bine dupa cateva saptamani, insa altele se simt prost sau “de parca n-ar fi in firea lor” pentru multe luni de zile. In cazul femeilor care prezinta simptome mai severe de depresie sau care au mai avut depresii in trecut, recuperearea poate dura mai mult. Trebuie doar sa-si aminteasca ca pot primi ajutor si ca se pot vindeca.

4. CE FEL DE TRATAMENT AJUTA IN CAZUL DEPRESIEI SI CE POT FACE PENTRU A-MI REVENI?

Dupa propia mea parere si experienta , cel mai bun tratament impotriva acestei boli, este sa va gasiti echilibrul in noua voastra viata , sa nu uitati de ceea ce va place , sa va ganditi si la voi nu numai la cel mic , sa va faceti hobby-urile pe care le faceati si inainte atat cat va permite timpul, si unul dintre cele mai importante pe care ma ajutat enorm a fost cititul cărților parentale și nu numai, sa ma uit în fiecare seara la serialul meu preferat, dar și sa îmi petrec cât mai mult timp posibil cu iubitul meu, atât cât ne permitea timpul și sa facem lucrurile pe care le făceam și înainte.

Sfatul medicului :

Depresia postnatala se trateaza ca orice alta depresie. Suportul, sfatuirea (terapie prin vorba) si medicatia pot ajuta. Luati legatura cu medicul dvs. pentru a va indica tratamentul potrivit.

Ce poti face pentru a-ti reveni? Dupa parerea mea, asa cum am spus si mai sus , este sa nu va uitati pe voi , sa va faceti timp pntru momentele de liniste si relaxare asa cum le aveati si inainte de nastere , dar cel mai important este sa nu va uitati pe voi ( acesta este unul dintre lucrurile cele mai importante si de care mi-am dat seama ) .

Iar alte sfaturi care v-ar mai putea ajuta ar fi urmatoarele:

  • gasiti pe cineva cu care sa vorbiti si caruia sa-i impartasiti sentimentele dvs
  • luati legatura cu cineva care va poate ajuta sa ingrijiti bebelusul cu
  • intretinerea casei si alte treburi administrative. Acest sprijin binevenit ca poate ajuta sa gasiti ragaz pentru dvs. si sa va odihniti
  • gasiti timp sa faceti ceva pentru dvs., chiar daca asta inseamna nu mai mult de 15 minute zilnic.
  • Incercati sa cititi, sa faceti cateva exercitii fizice (plimbarile sunt perfecte pentru sanatatea dvs. si sunt usor de facut), faceti o baie relaxanta sau meditati
  • tineti un jurnal. In fiecare zi, notati-va sentimentele si trairile. Este un mod de a va destainui si elibera gandurile si frustrarile. Odata ce incepeti sa va simtiti mai bine, va puteti intoarce sa cititi ce ati scris mai la inceput. Acest lucru va va ajuta sa va dati seama cat de mult ati progresat si cat de bine va simtiti
  • chiar daca reusiti sa faceti doar un singur lucru de-a lungul unei zile, amintiti-va ca acesta este un pas mare in directia corecta. Vor fi zile cand o sa simtiti ca n-ati reusit sa faceti nimic, insa incercati sa nu va infuriati pe propria persoana cand acest lucru se intampla
  • nu este nicio problema in a va simti coplesita. Nasterea aduce multe schimbari, iar ingrijirea bebelusului presupune multe responsabilitati. Iar cand nu te simti tu insuti, e normal ca toate aceste lucruri noi sa ti se para ca si cum ar fi mult prea mult
  • nimeni nu asteapta de la dvs. sa fiti o “supermamica”. Fiti sincera in legatura cu cat de mult puteti face, cereti ajutorul oamenilor din jurul dvs. atunci cand aveti nevoie
  • discutati cu doctorul in legatura cu starea dvs. Va poate oferi atat un sfat bun, cat si medicamente pentru a va ameliora situatia in care va aflati

5. CUM AM TRECUT EU PESTE ACEASTA PERIOADA SI CUM MI-AM DAT SEAMA CA SUFAR DE ACEASTA BOALA?

Ca orice tanara mamica , am trecut si eu prin aceasta perioada destul de dificila chiar dupa prima saptamana dupa nastrea lui Nick. Toate astea s-au datorat din cauza ca viata mea se schimbase enorm , de pe o zi pe alta… Eram plina de sentimente noi , trecusem printr-o saptamana de sentimente magice, clipe de fericre dar si de tristete in unele momente , deoarece chiar daca eram fericita pentru ca il am pe Nick , totodata timpul meu a devenit limitat in legatura cu ingrijirea mea personala , cu hobby-urile pe care inca le am , dar si noptile nedormite imi venisera de hac , iar in unele momente simteam cum tristetea ma cuprinde si incercam sa evadez chiar daca era pentru 10 minute sa intru un pic in lumea mea si sa am parte de momentele mele favorite.

Asa ca am inceput usor usor sa imi stabilesc o rutina, un program in care sa ma includ si pe mine , sa imi petrec cat de mult timp posibil avand grija de mine, sa ma uit la serialul meu preferat , sa merg in locurile in care mergeam inainte si imi faceau placere( impreuna cu Nick bine inteles), sa fiu mult mai organizata de cat eram inainte si nu in ultimul rand sa nu mai uit ca inainte de toate sunt femeie si atunci cand eu sunt fericita si implinita pe toate planurile si copilul meu este , deoarece nu vede mereu o mama trista sau suparata , sau care face lucrurile doar pentru ca trebuie facute. Un copil fericit este acela cand este inconjurat de iubire si de intelegere pe deplin , atunci cand vede ca este inconjurat de niste parinti care rad mereu si se bucura de viata , care mereu il includ fara nici o dificultate in programul lor.

Am inteles cu greu foarte multe lucruri dar dupa toata perioada aceasta peste care am trecut cu brio, as putea spune ca nu este o rusine ca trecem prin aceasta perioada , ca nu esti o mama rea daca iti lasi copilul cu cineva in care ai incredere, ca daca ai grija de tine asta nu te face o mama iresposabila si ca cel mai important in aceasta perioada este ca trebuie sa realizezi ca nu esti singura care trece prin aceasta perioada si ca totul va fi mult mai usor atata timp cat sunteti calme si aveti o viata cat de cat organizata și sunteți înconjurate de iubire și de înțelegere.

Sper din suflet ca acest articol sa va ajute și sa va dea putere sa treceți peste orice perioada grea și mai ales peste aceasta perioada care nu este deloc plăcută și destul de dificila. Pe curând!!!!😘🙏💪🏻